Viespea comuna -Vespula Vulgaris
December 21st, 2009 Florentina
Viepea comuna –VESPULA VULGARIS, face parte din clasa Insecta, Ordinul HYMENOPTERA, familia VESPIDAE. Viespea comuna traieste in toata Europa, precum si in zonele cu clima moderata din Asia, America de Nord si Mexic. Doar viespea taun poate fi considerata in pericol, datorita restrangerii habitatului sau.
Ca dimensiuni, matca are 20 mm iar masculul si lucratoarea au 18 mm. Lucratoarea, masculul si matca sunt toti negru cu galben iar abdomenul femelelor este mai mare. Aparatul bucal este specializat in mestecat. Perioada de imperechere este toamna, iar numarul oualor depuse zilnic este 300. Durata dezvoltarii este de 4-6 zile. Matca traieste 10 luni,iar masculul si lucratoarele traiesc 4 saptamani. Viespea comuna are un comportament sociabil.
Adaptarea deosebita a viespei comune
Cele 2 perechi de aripi membranoase fac posibil un zbor rapid; acul nu prezinta carlige, astfel poate fi utilizat de mai multe ori; au 3 perechi de picioare articulate,cu gheare pentru agatat; cei 2 ochi compusi, reniformi asigura o vedere buna; matca isi foloseste mandibula puternica pentru a smulge din copaci si garduri aschii subtiri,pentru construirea cuibului. Cuibul fragil este alcatuit dintr-o retea de celule in care sunt depuse ouale.
Alimentatie si mod de hranire
In prima parte a anului, viespiile sunt mai mult folositoare decat daunatoare. Se hranesc cu insecte mici,cum ar fi daunatorii din casa. Lucratoarele consuma nectarul florilor si alte sucuri dulci.
Fata de albine, viespiile nu isi fac rezerva de hrana, astfel toamna nu pot evita moartea. Cand scade numarul insectelor ce le alcatuiesc hrana, viespiile intra in camari sau se aglomereza la mese. Matca poate ierna intrand intr-un somn, in care isi consuma rezervele de energie.
Modul de aparare
Viespiile se apara cu ajutorul coloritului si prin intermediul intepaturii. Dungile viu colorate, galben-negre, sperie pasarile, soparlele si mamiferele mici. Acesti inamici asociaza culorile stridente cu gustul neplacut, astfel invata sa le ocoleasca.
Acul viespei este un tubusor arcuit, ascutit si fara carlige;insecta poate injecta fulgerator venin sub pielea inamicului. Fata de albine, viespea isi poate retrage acul pentru a-l folosi din nou.
Reproducerea
Numai matca depune oua. Din cele nefecundate se dezvolta trantori, iar din cele fecundate apar matci sau lucratoare infertile, in functie de hrana primita de larve.
Imperecherea dintre mascul si matca are loc in luna octombrie. Matca se imperecheaza cu mai multi masculi si stocheaza in corp sperma acestora, pana in primavara. La putin timp dupa imperechere, masculul si lucratoarele mor, deoarece si-au indeplinit rolul si nu mai au nici hrana.
Matca isi cauta un loc potrivit de iernat, pentru urmatoarele 6- 7 luni.
Caldura de primavara le ademeneste afara, apoi pleaca in cautarea unui loc potrivit pentru constructia cuibului. Larvele ies din celule diferite ale cuibului, corpul lor ramane partial in membrana oului, pentru a nu cadea afara.
Matca hraneste larvele cu insecte mestecate, nectar de flori si ocazional cu bucatele de carne, iar acestea la scurt timp se transfoma in viespi adulte. Viespile de-abia iesite, isi iau zborul in luna iunie si preiau de la matca, ce inca mai depune oua, responsabilitatile de construire a cuibului si hranire a tineretului. Larvele “predestinate” sa devina matci sunt hranite cu o secretie speciala, bogata in proteine.
Unde isi construiesc viespile cuibul?
Din observatiile pe teren se constata ca viespile au un cuib fragil, usor de gasit: in apropierea depozitelor de compost, in galeriile parasite ale soarecilor si sobolanilor de apa, sub streasina caselor, pe rama geamurilor sau lipite de grinzi. Alte specii isi construiesc cuibul in copaci scorburosi, pe crengi sau in tufaris.
Viespea comuna traieste in colonii
Viespiile nu roiesc, ci formeaza colonii noi. Exista cuiburi de viespi in care traiesc chiar si 20.000 de exemplare. Viespea vargata negru cu galben, datorita acului sau trezeste frica in majoritatea oamenilor, dar are si calitati: se hraneste cu daunatorii curtilor si larvele mustei de casa.
Posted in Macro/close-up | 2 Comments »
